În Republica Moldova creşterea economică este determinată de creşterea
consumului satisfăcut în cea mai mare parte din importuri şi finanţat din
remitenţe.
Numărul exact al moldovenilor care muncesc în afara hotarelor ţării nu este cunoscut cu exactitate. Fluxul
migratorilor în afara ţării a crescut
substanţial după criza financiară regională din 1998 şi criza economică
mondială din 2007-2010. Deşi s-a estimat ca circa 371 mii de moldoveni, sau 39%
din populaţia economic activă muncea peste hotare la finele anului 2009-2010,
această estimare ignorează o mare parte a fluxurilor migratorii sezoniere sau
temporare. Pe parcursul ultimilor doi ani, circa 600 mii de cetăţeni sau în jur
de 46% din populaţia economic activă s-au aflat la munca peste hotare, la
anumite etape de timp.
Migranţii moldoveni cheltuiesc pentru existenţa în ţara de destinaţie în
medie cca. 25% din veniturile lor, expediază acasă aproximativ 56,4% din
câştig. Aceste venituri remise de către migranţii moldoveni constituie fluxul
mijloacelor financiare intrate în R. Moldova, drept "recompensă" a
migrării forţei de muncă peste hotarele ţării.
Remitenţele, ca şi migraţia au
consecinţe macroeconomice importante, deoarece atât migraţia cât şi afluxul
remitenţelor servesc la majorarea nivelului de consum a gospodăriilor casnice;
la reducerea ofertei braţelor de muncă
şi exercită presiune asupra salariilor; finanţează deficitul comercial
care este mare şi continuă să crească;
exercită presiune care conduce la aprecierea cursului de schimb; alimentează
presiunile inflaţioniste; contribuie la creşterea veniturilor fiscale,
îndeosebi, prin perceperea ratei înalte a TVA din volumul crescând a
importurilor; ameninţă durabilitatea sistemului de asigurare cu pensii.
În 2011, ca şi în anii precedenţi, inflaţia a avut un caracter preponderent
nemonetar, fiind influenţată, în general, de sporirea puterii de cumpărare a
populaţiei, condiţionată de sporirea transferurilor băneşti din munca
rezidenţilor şi nerezidenţilor de peste
hotare. Structura PIB-ului continuă să se deterioreze. La partea ce ţine de resurse, scade valoarea adăugată
brută creată în industrie şi cresc semnificativ impozitele nete pe produs şi
import, în mare parte datorită sporirii continue a importurilor. Acestea din
urmă sunt favorizate de creşterea puterii de cumpărare a populaţiei, ca
rezultat al remitenţelor de peste hotare. Cât priveşte structura PIB pe
categorii de utilizări, creşte consumul final cu ritmuri înalte, de asemenea
din cauza remitenţelor. Importurile în creştere care prevalează exporturile în
valori nesemnificative au avut o influenţă negativă asupra creşterii PIB. Acest
fapt vorbeşte despre creşterea dependenţei Moldovei faţă de exterior.
Fluxul migraţionist depinde de politica salarială internă, de evoluţia
nivelului de bunăstare şi de crearea locurilor de muncă. Banii trimişi din
străinătate vor stimula şi în continuare
consumul intern. Este de aşteptat o reducere a transferurilor băneşti de peste
hotare, întrucât s-a început procesul de împreunare a familiilor şi emigrarea
acestora definitiv din Moldova.
0 коммент.:
Отправить комментарий